Etichete

, , , , ,

Articolul prezent nu este o analiza a realitatii pe baza faptelor dovedite. Nu este o teorie, nici macar o ipoteza. Este doar un vis memorat si redat ca atare.

Suntem individualitati separate una de cealalta sau suntem un tot si doar forma de manifestare sub forma trupului ne lasa impresia ca nu suntem interconectati?

De ce exista doua tipuri de oameni, din punct de vedere fizic, barbati si femei?

De ce nu exista trei tipuri, de ce nu exista un singur tip?

De ce pentru aparitia unui nou corp uman este nevoie sa se rupa cate o bucata din fiecare gen?

De ce nu face asta individual fiecare parte de una singura?

Poate pentru ca suntem de fapt una si aceeasi fiinta. Nu se iau celule dintr-un barbat si dintr-o femeie ci se iau dintr-o parte si din alta a Fiintei si se creeaza o alta parte a aceeasi Fiiinte. Celulele corpului uman mor in fiecare zi si in fiecare zi altele noi apar. Cam la 10 ani o persoana nu mai e aceeasi fizic pentru ca nu mai e formata din aceleasi celule. In aceeasi clipa oameni mor si oamnei se nasc celule mor si celule se nasc. Felul in care celulele se multiplica e similar felului in care copilul se formeaza. 

Atunci de ce nu am fi o singura persoana?

Avem impresia ca alegem partenerul de viata pe principii rationale, pe o logica proprie noua ca individualitate. De fapt fiecare persoana atrage si este atras de alta persoana. Alegerile sunt dincolo se capacitatea noastra de a explica ratiunea din spatele alegerii. Alegerile nu sunt nici bune nici rele ci sunt asa cum trebuie sa fie. Unele decizii duc la relatii productive altele duc la suferinta si frustrare. Insa precum o boala care apare intr-o parte a corpului ca o durere fara cauza, ca un spasm; asa sunt relatiile nefaste. In alt ordine de idei relatiile bune sunt fericire, stare de bine, pasiune. Corpul universal le suporta si le trateaza deopotriva identic caci toate fac parte din el. Este nevoie atat de bine cat si de rau pentru ca binele si raul nu sunt alegerile noastre sunt alegerile fortei supreme pentru a mentine in viata FIINTA ∞.

Oamenii se simt unici prin faptul ca se simt individizi. Oameni simt ca nu depind in nici un fel de ceilalti, ca sunt singurii responsabili ai faptelor lor dar si singuri beneficiari ai victoriilor.

Dar oare asa e? 

Viata pe uscat este un ocean in oglinda. Aerul nu are simpulul rol de a ne permite sa ne deplasam sau sa respiram oxigenul ce ne tine in viata. Aerul nu este spatiu gol ci este legatura. Aerul este magistrala care ne leaga pe fiecare la Fiinta Mama. Oameni au impresia ca existam noi iar intre noi exista diferite obiecte, case, masini pomi si evident aer. Dar oare doar atat face oxigenul? 

Hai sa bagam putin capul sub apa. Un peste nu poate trai fara apa pentru ca: cu ajutorul apei se misca, cu ajutorul apei respira, cu ajutorul apei comunica cu ceilalti pesti. Apa este spatiu care ii permite sa traiasca asa cum noua ne permite aerul. Intelegi ca fara apa, planctonul marin s-ar dizolva. Asta pentru ca viata marina nu este compusa din pesti individuali ci din parti care comunica prin apa cu Fiinta Suprema Unica. Daca linia apei este oglinda atunci putem face o paralela. Imediat sub apa traieste cea mai mare parte a planctonului marin asa cum putin deasupra apei traieste cea mai mare parte a populatiei terestre. Odata cu traversarea distantei conditiile de mediu devin mai grele astfel oxigenul este mai absent, lumina mai absenta si totul devine mai static. Ceea ce vreau sa spun este ca apa si aerul sunt fatade ale aceluiasi element universal. Daca apa este element de legatura intre amfibieni poate ar trebui sa incepem sa vedem si aerul ca element de legatura intre noi. Fapt dovedit este ca fara el nu ne putem deplasa, nu puem comunica, nu putem vedea, nu putem relationa. Aerul este parte din Eul Unic, este parte din fiecare si fiecare este parte din TOT.

Exista asa numiti neuroni empatici sau neuroni oglinda prin care traiesti starile pe care le traieste celalalt. Doar privind reactia unei alte persoane prin mimica fetei preiei starea respectiva iar creierul si corpul o traieste ca s cum ar fi a lui. Asta pentru ca celalalt esti de fapt tu. Daca pe tine te doare ma doare si pe mine. Chiar daca nu vreau sa recunosc. Daca tu te bucuri ma bucur si eu. In general traim acest sentiment doar in relatiile foarte apropiate pentru ca avem gresita impresie ca doar cei apropiati ne seamana deci se identifica cu noi, ori doar familia pe care o crestem, hranim, dezvoltam ne reprezinta pentru ca rupem din noi pentru a o reintregi. Stim ca organele comunica intre ele prin sange asa cum pestii comunica prin apa si omul prin aer. Stim ca un organ are de suferit in timp daca un alt organ cedeaza, se imbolnaveste sau sufera. In aceeasi masura oameni sunt organe ale planetei Terra, ale Universului, ale Infinitului, ale acestui UNIC.

Ce parere ai despre aceasta idee?