Etichete
curaj, desprenaturaumana, dumnezeu, frica, gresit, meditatie, moartea, necunoscutul, osho, spiritualitate, viata
Curajul inseamna sa renunti la cunoscut si sa imbratisezi necunoscutul. Curajul e un pelerinaj aspru spre o destinatie necunoscuta. Nimeni nu iti va garanta reusita. Insa autenticitatea ta va face ca mai devreme sau mai tarziu sa exista oameni care sa te inteleaga si sa se alature caravanei tale. Ingrijeste si apara acele calitati pe care le vei lua cu tine cand moartea iti va distruge corpul si mintea, pentru ca acele calitati vor fi singurii tovarasi ai tai. Respectati vocea interioara si urmeaz-o. Pentru a ajunge la usa cea buna trebuie sa bati mai intai la mai multe usi gresite. La socoteala finala nici un efort nu e irosit. Toate eforturile contribuie in ultima instanta la dezvoltarea ta.
Oamenii au fost invatati sa nu faca niciodata ceva gresit si apoi au devenit atat de ezitanti. Fa cat mai multe greseli cu putinta. Dar nu face de doua ori aceeasi greseala.
Osho – „Curajul”
Numai prostii se bazeaza pe raspunsurile de-a gata pentru ca nu necesita inteligenta. Nu te poti baza pe ele. Tu trebuie sa decizi in fiecare moment al vietii tale. Fii prezent. Inteligenta stearsa este ceea ce se cheama intelect. Intelectul e un cadavru. Poti sa ii pui perle frumoase, diamante, smaralde dar tot cadavru ramane. Viata nu e o problema. E un mister care trebuie trait, iubit, experimentat. Mintea vrea mereu sa mearga pe drumul batut, pe calea minimei rezistente. Daca ai inteligenta esti gata sa te avanti in necunoscut. Lumea intreaga de-ar disparea si ar ramane doar necunoscutul tot te-ai descurca.
Nu te lupta cu frica altfel iti va fi tot mai frica si in fiinta ta va patrunde o noua frica: frica fricii. Conform lui Osho dizolvarea fricii se face prin iubire profunda care presupune atingerea urmatoarelor 4 trepte:
- Daca iubesti profund intr-o realatie sexuala din corp va disparea multa frica. Nu se intalnesc doar doua corpuri ci se intalnesc doua minti, doua persoane si contopirea trebuie sa fie totala.
- Iubeste neconditionat oamenii. Cand toata lumea pune conditii, iubirea dispare. Cu cat iubesti mai mult cu atat devii mai apt de iubit. Cu cat iubesti mai putin si pretinzi mai mult ca celalalt sa te iubeasca cu atat esti mai putin apt de iubit. Frica este sentimentul de lipsa de contact cu experienta. Frica ucide, e destructiva. Iubirea e energie creatoare. Cand iubesti iti vine sa canti, sa pictezi, sa scrii poezii. Nu iti vine sa iei o pusca si sa omori oameni.
- Rugaciunea. Un avocat, in fiecare seara cand se ducea la culcare se uita spre cer si spunea „Ditto”. (S-a rugat o singura data in viata lui apoi spunea Ditto). Religiile iti dau rugaciuni de-a gata. Rugaciunea e un sentiment spontan. Spune lucrurile pe care vrei sa le spui. Vorbeste cu Dumenezeu ca si cu un prieten intelept. Rugaciunea trebuie sa fie o experienta traita ca un dialog de la inima la inima. Omul il cauta pe Dumnezeu pentru ca nu e fericit. Inima care iubeste nu trebuie sa mai caute nimic.
- Meditatia. In acest stadiu inceteaza si dialogul. Pentru ca atunci cand inima este cu adevarat plina nu poti vorbi. Esti una cu universul, cu intregul, cu unicitatea. Asta e meditatia. Iubirea nu e o relatie. E o stare de a fi. Ea nu are de a face cu altcineva. Nu esti intr-o relatie de iubire. Esti iubire. Intr-o relatie mintea se amesteca de obicei si incearca sa posede persoana. Atunci cand ti-e frica, cand esti nelinistit, cand te tulbura ceva mintea intra in actiune. E foarte prezenta, lucreaza din plin. Cand nu te framanti mintea nu e foarte prezenta. Meditatia nu e decat crearea unei situatii in care mintea are tot mai putine lucruri de facut. Daca iubirea e lasata sa curga, teama dispare. Curajul exista numai in oceanul de teama. Curajul e o insula intr-un ocean de teama.
Frica de oameni
Este foarte usor sa il iubesti pe Dumnezeu sau sa iubesti omenirea. Adevarata problema apare atunci cand dai de un om in carne si oase si te ciocnesti cu el. Trebuie sa fii capabil sa fii fericit singur si trebuie sa fii capabil sa fii fericit alaturi de oameni. Daca vrei sa cunosti sufletul unui om trebuie sa il lasi si tu sa ajunga la sufletul tau. E riscant sa lasi pe cineva sa ajunga la sufletul tau. Nu stii ce iti va face acel om odata ce va ajunge sa iti cunoasca toate secretele. Periferiile noastre se intalnesc iar noi credem ca noi ne-am intalnit. Periferia este locul unde sfarsesti tu si incepe lumea. Nimeni nu e impotriva ta, caci fiecare se preocupa de sine insusi, nu de tine. Nu ai de ce sa iti fie frica. Numai dupa ce ai inteles ca nu ai de ce sa iti fie frica poti avea o relatie adevarata.
Frica de trecut
Ca sa fii plin de ura inseamna sa fii tu mai intai ranit. Inainte de a rani pe altcineva trebuie sa te ranesti mai intai pe tine. Ca sa iti intelegi temerile trebuie sa te intorci la originea temerilor.
In perioada cand era copil, Napoleon s-a speriat foarte tare de o pisica. Amiralul Nelson, conducatorul armatei cu care Napoleon se confrunta cunostea teama de pisici a lui Napoleon. Asa ca inaintea confruntarii de la Waterloo a eliberat pe campul de lupta cateva sute de pisici. Cand Napoleon vedea o pisica isi pierdea tot curajul, devenea brusc un prunc de sase ani. Temerile nu dispar de la sine din noi. Pusi in acele circumstante ne teleportam in perioada cand am trait acea trauma.
Frica de moarte
Toate expresiile ca timpul trece, zboara, se duce sunt doar un fel de consolare. In realitate tu esti cel care se duce. Nu are importanta daca pierzi sau castigi. Oamenii sa agata de nefericirea lor pentru simplul motiv ca intre ei si nefericire s-a legat o anumite prietenie. Au trait atat timp cu ea ca acum sa se desparta ar fi aprope ca un divort. Frica acceptata devine libertate. Frica negata, respinsa, condamnata devine vinovatie. Plictiseala inseamna ca modul tau de viata e gresit. E nevoie de o transformare. Te plictisesti pentru ca traiesti dupa sabloane moarte date de altii. Frica este prima experienta a copilului. Si tot frica este ultima experienta a omului. Nasterea este tot un fel de moarte. Trebuie doar privita din punctul de vedere al copilului.
Frica de necunoscut
Iisus isi trage autoritatea si puterea de la Dumnezeu fiind singurul lui fiu. Papa isi trage autoritatea de la Iisus fiind singurul reprezentat adevarat infailibil si tot asa pana la cei mai marunti preoti dar Dumnezeu nu exista. Este frica ta. Omul a cerut ca Dumnezeu sa fie inventat din cauza ca nu a putut sa traiasca singur. A fost incapabil sa faca fata vietii, frumusetilor ei, bucuriilor ei, suferintelor si nelinistilor ei. Nu a fost pregatit sa le experimenteze singur pe toate fara sa fie protejat de cineva, fara cineva care sa ii fie umbrela. L-a cerut pe Dumnezeu de frica si i s-a dat.
Frica de esec
Eul este amintirea trecutului. Tu nu esti memoria. Memoria e continuta in constiinta. Tu esti constiinta insasi. Odata ce nu te mai identifici cu Eul nu iti mai pasa daca moare sau traieste. Foloseste-l dar nu te lasa folosit de el. Nimeni si nici o alta forta nu iti face nimic. Tu si numai tu esti raspunzator de ce ti se intampla. Asta este toata filozofia Karmei (Daca iubesti din tot sufetul frica dispare).
Pentru cei ce doresc sa citeasca mai amanuntit despre aceasta idee recomand urmatoarele carti ale lui Osho:
-
Curajul – placerea de trai periculos
-
Frica. Sa intelegem si sa acceptam nesiguranta vietii
-
Traieste in felul tau. Ce inseamna cu adevarat sa fii rebel?